Codul socio‑genetic (CSG) – o repunere în dialog a umanului prin filtrul științei și filosofiei – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista româno-libaneză Anca Cheaito (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)

Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe

Jurnalul Bucureștiului. On line Newspaper publishing almost everything to be well informed. That’s our main and only purpose! Jurnalul Bucureștiului aims to be an online newspaper for information and debate of citizens’ problems and events.

The principles that will be at the basis of this publication are: 

– Democracy cannot exist without opposition

–Elected representatives are our representatives and not our masters

– Criticism fosters progress

–Free speech-an important factor in correcting the deviations of power.

Organisation Internationale de la Francophonie

Subiect de teză de doctorat – Codul CSG (Codul „Sociogenetic” – complementul Codului Biogenetic – CBG – ADN în Codul Genetic Personal – CGP) în revista „The Detective’s World”. Aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal (Corespondență de la prof. univ. dr. Thomas CSINTA – Franța, jurnalist de investigații criminale, atașat de presă al Poliției Capitalei și al OADO – Națiunile Unite)

În 1981, profesorul Thomas Csinta a introdus în lucrarea sa „Bazele teoretice ale psihosociologiei matematice. Cercetări & conttibuții teoretice” (sub direcția Acad. prof. Paul Popescu-Neveanu) conceptul de Cod socio‑genetic (CSG), încercând să ofere o nouă perspectivă asupra modului în care indivizii și comunitățile interacționează într-un sistem social. Spre deosebire de abordările tradiționale ale sociologiei sau psihologiei, CSG propune conceptualizarea comportamentului social și a structurii colective ca un „cod”, o serie de parametri interdependenți, care reflectă atât determinările individuale, cât și dinamica relațiilor sociale.

Codul socio-genetic și aplicațiile lui la studiul comportamentului infracțional criminal – (Le code sociogénétique et ses applications à l’étude du comportement criminel)

Analogia cu codul genetic biologic este intenționată: așa cum ADN-ul definește posibilitățile organismului, CSG definește potențialele acțiuni, decizii și interacțiuni ale indivizilor în societate. Totuși, în CSG, „genele” nu sunt molecule, ci trăsături psiho-sociale, norme, valori și relații interpersonale care, combinate, generează modele de comportament emergente. Această abordare oferă o punte între științele exacte și cele sociale, sugerând că societatea poate fi înțeleasă și analizată prin modele dinamice, aproape matematice, care surprind complexitatea realității umane.

Subiect de teză de doctorat inter – pluri și transdisciplanar. Atomi (roboți) „sociali”. Psihosociologia matematică și aplicațiile ei la studiul comportamentului deviant (infracțional criminal). Studiul fenomenelor (anti)sociale cu ajutorul sistemelor complexe (teoria haosului – fractali) și formale (de tip Gödel)

Importanța teoretică și filosofică–Codul socio‑genetic nu este doar un instrument de analiză socială, ci și un cadru filosofic. El provoacă gândirea despre liberul arbitru și determinism: dacă comportamentul social poate fi codificat, ce loc rămâne pentru alegerile individuale? Csinta nu reduce individul la un set de reguli, ci subliniază interdependența dintre libertatea personală și constrângerile structurale. Omul devine astfel un sistem emergent, în care alegerile și influențele externe se combină pentru a produce realități sociale variate.

„Omul Matrice” al Zapaniștilor într-un spațiu psihosocial (psihologie socială) cu structuri matematice specifice sistemelor complexe (teoria haosului – fractali) și formale (de tip Gödel). Corespondență de la prof. univ. dr. Thomas CSINTA (jurnalist de investigații criminale, atașat de presă al Poliției Capitale la Paris).

De asemenea, CSG oferă un instrument de reflecție asupra moralității și responsabilității sociale. Înțelegerea „codului” unei comunități sau a unui individ poate permite anticiparea consecințelor acțiunilor și o mai bună gestionare a conflictelor, promovând astfel coeziunea socială și dezvoltarea armonioasă. Mai mult, Codul socio‑genetic stimulează o reflecție asupra continuității și transformării culturale. El sugerează că societatea nu este un ansamblu fix de norme și obiceiuri, ci un organism dinamic, în care fiecare individ contribuie la modelarea codului colectiv. Aceasta înseamnă că evoluția socială nu este doar rezultatul forțelor externe, ci și al deciziilor conștiente ale oamenilor, al alegerilor morale și al adaptărilor la circumstanțe noi. Prin această perspectivă, CSG devine un cadru care permite înțelegerea schimbării sociale ca proces interactiv între tradiție și inovație, între structură și acțiune, oferind astfel o punte între analiza științifică și reflecția filosofică asupra condiției umane.

CSG și alte paradigme contemporane–Pentru a poziționa Codul socio‑genetic în contextul teoriilor sociale, este util să îl comparăm cu câteva paradigme relevante:

• Teoria sistemelor complexe. Teoriile sistemelor complexe privesc societatea ca pe un ansamblu de elemente interdependente, ale căror interacțiuni dau naștere unor tipare emergente. CSG se apropie de această viziune, dar adaugă o dimensiune individualizată, codificând trăsături și comportamente personale în cadrul sistemului. Astfel, profesorul Thomas Csinta combină analiza macro-socială cu detaliile micro-sociale. Această combinație între nivelul micro și macro oferă CSG o putere explicativă deosebită: nu doar că descrie tiparele colective, dar permite și investigarea modului în care schimbările individuale pot declanșa efecte în lanț în întreaga rețea socială. Astfel, CSG nu se limitează la observații statistice sau descriptive, ci devine un cadru dinamic de analiză, capabil să surprindă cum mici variații în comportamente, valori sau norme pot conduce la transformări sociale semnificative, de la ajustări locale în comunități până la schimbări structurale la nivelul societății. Această perspectivă subliniază că evoluția socială nu este doar un fenomen pasiv, ci rezultatul interacțiunilor constante dintre indivizi și cadrul lor social.

Sujets de Thèses de Doctorat en MASS – L’étude des délits et crimes sexuels chez les mineurs à l’aide des systèmes complexes (théorie du chaos – fractales) et les méthodes et techniques d’évaluation efficace de la (psycho)sociologie mathématique. Sujets de Thèses de Doctorat en MASS (Mathématiques Appliquées aux Sciences Sociales). [Studiul crimelor sexuale la minori cu ajutorul sistemelor complexe (teoria haosului – fractali) și combaterea lor prin metode și tehnici de evaluare eficace ale (psiho)sociologiei matematice. Analiza (psiho)sociologică a Dramei SF2M-A3M/Agnès Marin-Matthieu Moulinas. Subiect de teză de doctorat în Mass (Matematici aplicate în științe sociale)].

• Teoria structurației (Anthony Giddens). Giddens subliniază relația reciprocă între agent și structură. În CSG, această relație devine formalizabilă: structurile sociale sunt parametri ai codului, iar acțiunile indivizilor se înscriu în aceste cadre, generând modele care pot fi studiate și interpretate. Codul socio‑genetic formalizează ceea ce teoria structurației vede conceptual. Această formalizare oferă o claritate analitică suplimentară, permițând cercetătorilor să identifice modul exact în care interacțiunile individuale modelează structurile sociale și, invers, cum constrângerile structurale influențează deciziile și comportamentele indivizilor. În acest sens, CSG transformă relația abstractă dintre agent și structură într-un cadru operațional, capabil să genereze predicții și scenarii alternative de evoluție socială. Conceptul profesorului Csinta nu doar că ilustrează reciprocitatea dintre individ și colectiv, ci și oferă un instrument de analiză pragmatic, care poate fi utilizat pentru a înțelege dinamica schimbărilor sociale în timp real.

In memoriam Profesorul Paul Popescu – Neveanu. Psiho(socilogia) matematică – aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal [Mathematical psycho(sociology) – applications to the study of criminal behavior/Psycho(sociologie) mathématique – applications à l’étude du comportement criminel]

• Teorii cuantitative ale dinamicii sociale. Abordări precum structural-demographic theory sau modelele rețelelor sociale utilizează formule matematice pentru a înțelege fenomenele colective. CSG se diferențiază prin integrarea simultană a parametrilor individuali și colectivi, oferind un cadru mai granular care permite analizarea relațiilor dintre micro-comportamente și macro-dinamici. Această integrare conferă Codului socio‑genetic o flexibilitate metodologică deosebită, permițând nu doar analiza retrospectivă a fenomenelor sociale, ci și modelarea scenariilor posibile de evoluție socială. Prin cuantificarea interdependențelor dintre comportamentele individuale și structurile colective, CSG facilitează identificarea punctelor critice în societate, zonele în care modificările la nivel micro pot declanșa efecte macro semnificative. Astfel, profesorul Csinta propune un cadru care depășește limitele simplei observații statistice, oferind un instrument de predicție și intervenție socială, în care complexitatea și individualitatea coexistă armonios cu dinamica sistemică.

Exclusiv în Jurnalul Bucureștiului: Un familicid românesc abominabil, fără precedent pe teritoriul francez. Anchetă privată. Inculpatul Florian – Sebastian Bălan condamnat la 30 de ani de recluziune criminală (pedeapsă maximă în executare). Metoda operatorial – matricială [(psy)-(spy)] de investigare a tulburărilor psihice grave, temporare și pasagere (Corespondență din Franța – prof. univ. dr. Thomas CSINTA, atașat de presă al Poliției Capitalei și al OADO – Națiunile Unite)

• Actor–Network Theory (ANT). ANT accentuează interdependența actorilor și a rețelelor sociale fără formalizare matematică. CSG, în schimb, încearcă să ofere un limbaj formal care să permită simularea și predicția evoluției comportamentelor sociale, păstrând totodată complexitatea relațiilor umane. Prin această comparație, se poate observa că codul socio‑genetic reprezintă o încercare unică de sinteză între filozofie, matematică și științe sociale. El propune o punte între interpretarea umanistă a societății și analiza formală a comportamentului social, deschizând drumul spre modele predictive și interdisciplinare ale realității sociale. Această sinteză între formalizare și înțelegere umanistă face din Codul socio‑genetic un instrument valoros nu doar pentru cercetarea academică, ci și pentru aplicarea practică în domenii precum educația, politica sau analiza socială strategică. Prin capacitatea sa de a integra variabile individuale și colective într-un model coerent, CSG permite anticiparea consecințelor acțiunilor sociale, identificarea factorilor de risc și oportunităților de intervenție, fără a reduce complexitatea și diversitatea comportamentului uman la simple formule. În acest sens, codul socio‑genetic poate fi privit ca un cadru teoretic care conectează rigurozitatea științifică cu subtilitatea experienței sociale, oferind o viziune holistică asupra modului în care indivizii și comunitățile evoluează împreună.

Subiect de teză de doctorat inter – pluri și transdisciplanar. Crime sexuale. Dispariții misterioase. Nebuloasa (pedo)criminalității în regiunea frontalieră franco – belgiană şi studiul ei cu ajutorul sistemelor (formale) complexe. Cei 3 „monştri sacri” ai violului, pedofiliei şi asasinatului în serie: „Măcelarul din Yonne” (Emil Louis), „Demonul belgian” (Marc Dutroux) și „Pădurarul din Ardennes” (Michel Fourniret). În căutarea și restabilirea adevărului istoric. (Prof. dr. Thomas CSINTA, atașat de presă al Poliției Capitalei și al OADO – Națiunile Unite)

Codul socio‑genetic rămâne o idee originală și provocatoare, care invită la o reflecție mai profundă asupra naturii umane și a societății. Într-o eră a globalizării și a interconectivității, înțelegerea parametrilor care guvernează comportamentele și relațiile sociale devine esențială. CSG oferă nu doar un cadru teoretic, ci și o metodă de a privi individul și comunitatea ca un întreg interdependent, unde libertatea, responsabilitatea și structura coexistă într-o armonie dinamică. Prin această abordare, Csinta aduce o contribuție valoroasă la filosofia socială, la sociologie și la studiul complexității comportamentului uman.

Sociologia matematică și rolul ei în structurile de date ale noii ordini mondiale. „Mecanica socială” a Acad. prof. Spiru Haret – precursor al (psiho)sociologiei matematice (dedicat Generalului Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al Marii Loji Naționale Române 1880)

Mai mult, Codul socio‑genetic stimulează o reconsiderare a relației dintre cunoaștere și acțiune socială. Dacă structurile și comportamentele pot fi descrise și anticipate printr-un cod formal, acest lucru nu reduce importanța experienței și judecății morale; dimpotrivă, le conferă un cadru de înțelegere mai profund și mai reflexiv. CSG devine astfel un instrument epistemologic care nu doar explică realitatea socială, ci și provoacă individul și comunitatea să-și asume responsabilitatea în modelarea ei, sugerând că progresul și armonia socială depind de conștientizarea interdependențelor care leagă acțiunile personale de structurile colective. Această perspectivă filosofică a integrării între libertate și structură subliniază natura dinamică și emergentă a societății, transformând analiza socială într-o reflecție asupra sensului și responsabilității umane în lume.

Corespondență de la Anca Cheaito, jurnalistă româno-libaneză, președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”

Nota redacției. Spațiul topologic separat (Hausdorff) generat de Codul Socio-Genetic (CSG) prin sumă directă de subspații cu Codul Bio-Genetic (CBG) determină Codul Genetic Personal (CGB) cel care „localizează” individul uman (IU)  într-un interval spațio-temporal („de încredere”) al unui spațiu socio-matematic (n+2 dimensional, având ca perametri cele n coordonate spațiale generalizate ale caracterelor specifice individului, ADN-ul acestuia și momentul în care are loc evenimentul-studiul efectuat).

 Bibliografie selectivă

• Necenzurat–Psihosociologia matematică și aplicațiile ei la studiul comportamentului deviant– infracțional criminal (cu documente asociate în format jpg)

Subiect de teză de doctorat – Studiul criminalității sexuale juvenile cu ajutorul MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale – Sistemele complexe, fornale și fractali – prof. univ. dr. Thomas CSINTA, jurnalist de investigații criminale, atașat de presă permanent al OADO – Națiunile Unite, la Curțile cu Jurați ale Tribunalelor Judiciare franceze). Le dossier criminel Matthieu Moulinas. Étude de la criminalité sexuelle juvénile (par le biais des MASS – Mathématiques Appliquées). Dosarul criminal Matthieu Moulinas (criminal sexual minor recidivist, condamnat la închisoare pe viață „compresibilă” – cu o perioadă de siguranță de 22 de ani)

Brabantul în haos și sub teroare. Pe urmele pastorului („demonic–diabolic–satanic, psihopat, pervers narcisist și manipulator”) András Pándy, unul dintre cei mai mari serial–killers sexuali din istoria criminală a Belgiei. În căutarea adevărului istoric în dosarul asasinilor din Nijvel (Nivelles)–Brabant (Brabant dans le chaos et sous la terreur. Le serial – killer et prédateur sexuel András Pándy. En quête de vérité) Corespondență din Belgia

Criminali (sexuali) periculoși. Legile lui Dati (Monitorul OADO – Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Ecosoc – Națiunile Unite). Corespondență din Franța (prof. univ. dr. Thomas CSINTA, jurnalist de investigații criminale, atașat de presă al Poliției Capitalei și al OADO)

In memoriam profesorul Ion Iordăchel (fost șef al catedrei de sociologie a Academiei „Ștefan Gheorghiu”). „Civitas Innocentiae” în „Lumea II” a scriitorului și cineastului Grid Modorcea, (neo)Comunismul, Libertatea „sub sechestru electronic” cu ajutorul sistemelor de navigație prin sateliți în cadrul structurilor inter-, pluri și transdidciplinare ale Noii Ordini mondiale. „Societatea ordonată” și cuantificarea stărilor psihice și psihologice ale „omului – matrice” („atom – social”, „robot – uman”)

In memoriam Profesorul Paul Popescu – Neveanu. Psiho(socilogia) matematică – aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal [Mathematical psycho(sociology) – applications to the study of criminal behavior/Psycho(sociologie) mathématique – applications à l’étude du comportement criminel]

Articole asociate ale jurnalistei româno-libaneze Anca Cheaito în Jurnalul Bucureștiului

Profesorul Thomas Csinta – „arhitect al gândirii interdisciplinare” și „spirit enciclopedic al vremurilor noastre” (Anca Cheaito – jurnalistă româno – libaneză, Revista „Orient Românesc” – septembrie 2025, președinta fondatoare a asociației „România-Levant” și a revistei culturale „Orient Românesc”) în parteneriat cu Jurnalul Național Săptămănal Independent „Patria Română” [Director G-ral Bg. (r) Dr. h. c. Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al MLNR1880, redactor șef Alexandru Naghi]

„Ecuațiile Societății” – Cum decodificăm lumea socială prin intermediul modelelor fizico – matematice conform profesorului Thomas Csinta – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista Anca Cheaito din Liban (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)

„Ecuațiile societății” în „Constelații Diamantine”. Cum decodificăm lumea socială prin intermediul modelelor fizico – matematice conform profesorului Thomas Csinta (Anca Cheaito, jurnalistă româno – libaneză) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista, poeta, prozatoarea și omul de cultură Doina Drăguț (Redactor șef al revistei de cultură universală „Constelații Diamantine” – parteneră a Jurnalului Bucureștiului)

„Elogiul matematicii – Elogiul vieții” prin intermediul sistemelor complexe (teoria haosului) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista româno-libaneză Anca Cheaito, președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”

Nota redacției.  (Thomas Csinta redactor șef  și director al publicației)

Distincții prestigioase – Thomas Csinta (french scientist – research professor & scientific director at CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D, french director & chief editor at JB – Journal of Bucharest, french press attached at OADO – Organization for Human Rights Defence) pentru activitatea sa științifică în domeniile educației de excelență (sistemul elitist „Grandes Ecoles”) și a cercetării fundamentale & aplicate în științele socio – judiciare (jurnalismul de investigații criminale)

Les sujets du „Concours – Agrégation de mathématique” 2025 (titularizare în sistemul de înățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiectele de concurs (Modelizare matematică) pentru doctori în științe (matematice) – 2025

Subiect de teză de doctorat în științe sociale (socio – judiciare). Incursiune în istoria execuțiilor celei de a V-a Republici Franceze (4 octombrie 1958 – 9 octombrie 1981). Modelul operatorial – spectral de investigare {sup[ps(y) – sp(y)]diag(y)} a (i)responsabilității penale în combaterea erorilor judiciare [Sujet de thèse de doctorat en sciences sociales (socio-judiciaires). Incursion dans l’histoire des exécutions de la Ve République française (4 octobre 1958 – 9 octobre 1981). Le modèle de la théorie spectral d’enquête {sup[ps(y) – sp(y)]diag(y)} de la (i)responsabilité pénale dans la lutte contre les erreurs judiciaires]